Poeti contemporani(scris catre dilema veche)

Ca hip-hop-ul a iesit din strada si s-a mutat la "casa" e o realitate chiar mai veche decat s-ar putea crede.Desi initial tranzitia s-a petrecut in medii ultra-underground, condusa de o mana de artisti cu versuri foarte elaborate, dar ascultati doar de alta mana de oameni, astazi practic hip-hop-ul adevarat nu a murit decat pentru mtv, el existand doar in acel mediu cu public relativ restrans, care pastreaza cat de cat un ochi deschis pentru literatura si care nu devine in totalitate sclavul necuvintelor care ne guverneaza:Facebook, muzica electronica, cluburi,malluri etc.
Artistii unanim recunoscuti sunt cei care reusesc sa pastreze un echilibru intre amploare, cadenta, jocuri de cuvinte si idee.Raku, Deliric1, Cedry2k, Dragonu, Chimie, Kazi Ploae,Cheloo,Vlad Dobrescu, L Doc si cine vrea, e invitat sa continue lista, reusesc ce pare imposibil urechii neobisnuite-"vorbesc in feluri diferite".Multumita lor, nu toate melodiile rap suna la fel, cum am fi tentati sa credem la inceput.Da, temele sunt si ele limitate la un moment dat ca in orice arta.Ele produc mode, se imprumuta,se recicleaza si tot asa.Forma aleasa este cea care impresioneaza atunci cand este unica.Lumea alcatuita gresit, subiect des impartasit, e descrisa de Deliric1 printr-o alegorie a picturii.Concluzia?"Esti alt pictor prost ce picteaza o lume pe dos".Am gresit probabil dand un citat, pentru ca citatele nu sunt reprezentative pentru hip-hop.
Pentru ca, ducand mai departe comparatia cu pictura, o piesa rap se aseamana tablourilor impresioniste, unde fiecare culoare este alaturata celeilalte pe panza fara a fi amestecata si lasandu-te pe tine sa le combini in minte.Rezultatul este o impresie generala, construita din aliteratii, rime, comparatii, metafore, inflexiuni ale vocii si mai rar prin versuri care traiesc prin ele insele.Efectul pe care il simti e sporit de amploarea textului.Melodia buna e un drum lung cu cat mai multe borne ale constientului, marcate negresit de accentele vocii artistului, voce care la orice rapper care se respecta este o marca a personalitatii distinctive.
Cedry2k este probabil cel mai bun orator care a prins vreodata microfonul.Ma gandeam la un moment dat ca e in stare sa tune si cand vorbeste in soapta.Are o voce puternica ca un motor de y2k fara a fi catusi de putin stridenta.Si o foloseste pentru discursuri sofisticate.El e maestrul absolut al dezvoltarii ideilor, al amanarii pana in clipa in care se cere cel mai mult, a unui vers sententios.O face cu rime inedite dar expuse toate cu un anumit rol.Pentru a-i ajuta la dezvoltarea textului te deviaza in anumite zone secundare pe care le epuizeaza descriptiv dupa care revine pe drumul principal.A pornit de la rapul eminamente militant anti-sistem, de-a dreptul acid si a ajuns la subiecte mai nuantate care cuprind lumea interioara, societatea si diverse alte ganduri printre care si moartea.Nu a renuntat la obsesia de a demasca fortele care considera ca ne conduc, Illuminati, guvernul mondial, masonerie,Dumnezeu."Platon a omis fatal un cuvant esential, omul e animal conditionat social".Vorbeste despre consumerism ca si colegul sau de Crew, deliric 1 care a realizat impreuna cu Silent Strike, producator de muzica electronica, cea mai buna piesa despre subiect, "Demoncratie", cu un clip fenomenal inspirat din fimul "They live".
Cu aceeasi voce care iti face sa tremure toate organele reuseste sa transmita cu maxima convingere vorbele sale deja indulcite de forma aleasa, pe orice tema.Vocea e aceeasi, dar adaptata in functie de subiect.Ca incheiere a prezentarii sale, atat sper, ca maestrul Caramitru sa asculte piesa Neprevazutul, adaptata cuvant cu cuvant de Cedry2k dupa poezia cu acelasi nume de Buadelaire.Rapperul reuseste sa dezvaluie intr-un mod de-a dreptul actoricesc cele trei tablouri:viata pe pamant, iadul si paradisul.
Kazi ploae se sustrage complet planului material.El este nihilist ca Cioran, absurd ca Eugen Ionescu, suprarealist precum Kafka si incoerent ca Nietzsche.Nu bag mana in foc pentru altii, dar sunt convins ca el chiar ia citit.Ceea ce face el in hip-hop se cheama revolutie.Niciun vers nu are legatura cu altul, fiecare este un inceput de poezie si melodiile par un sir de deliruri din care la un moment dat rasare un punchline, un vers lovindu-te cu ceva care ai gandit de-o viata dar n-ai formulat."Nu stii ce vrei, si ce?Daca-i stii ti-ar fi mormant" si iar imi pare rau ca reduc totul la un citat, dar sunt prea multe din care pot alege cand vine vorba de Kazimir.Impreuna cu trupa Specii a scos doua albume:Imperiul Lianelor si Amenintarea Maimutei.Materialele graviteaza in jurul unor teme filozofice cum ar fi omul analizat prin prisma aparitiei,evolutiei, modernitatii, spiritului."Cine poate sa-mi zica?Incotro se-ndreapta lumea asta mica?"Elocvent in aceasta tendinta este si titlul de piesa Robo Sapiens.Cel mai frumos este ca cei trei nu dau vreun verdict, ci par sa caute in permanenta sugerand haosul care este viata."Pana cand ne vom lamuri ce suntem,Veriga in teoria evolutionista,Praf intergalactic,Copii unui dumnezeu pierdut in spatiu..."
Departe de a-i face un deserviciu poeziei, consider ca hip-hop-ul are rolul de a o recupera si a o readuce in constiinta colectiva, intr-o epoca in care ea singura pare insuficienta pentru a razbate.Este asadar acompaniata de instrumentale superbe, unele decupate din muzica clasica, de exprimari mai directe, uneori folosind neologismele de zi cu zi si alternand de multe ori planul material cu cel spiritual, astfel incat sa comunice catre mai multe categorii sociale.In plus, ce pot sa garantez este ca intre doi tineri care nu au citit decat Twilight este ca cel care asculta rap va avea un vocabular mai dezvoltat decat celalalt care asculta muzica electronica.Mai mult decat atat, primul dintre ei are ocazia sa auda si de clasicii literaturii si filozofiei prin trimiterile pe care le fac uneori poetii contemporani.Pe final am adaugat din melodia Deschide Ochii a lui Deliric 1, pe care am evocat-o si mai sus, niste versuri care traiesc prin sine si care sunt reprezentative ca mesaj pentru directia in care a apucat-o hip-hopul ultimilor ani.
"Tu vezi ce vad si eu
Sau inca mai crezi ca te iau la misto
Sunt pete de sange pe gulere bleu
La fel timpul trece pe ceasuri Tissot
Tic tic tic
Timpul se scurge si nu faci nimic
Roate lumii se rupe, mai are un pic
Roate lumii se-nvarte, e-o roata de dric"